Consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică - 0755.423.558

miercuri, 27 noiembrie 2013

Procedura prealabilă în contencios administrativ

Procedura de soluţionare a cererilor în contenciosul administrativ


Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală măsură organului ierarhic superior, dacă acesta există. [art. 7 alin. (1)].
Prevederile menţionate, sunt aplicabile şi în ipoteza în care legea specială prevede o procedură administrativ-jurisdicţională, iar partea nu a optat pentru aceasta [art. 7 alin. (2)].
Este îndreptăţită să introducă plângere prealabilă şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul în care a luat cunoştinţă, pe orice cale, de existenţa acestuia, în limitele termenului de 6 luni prevăzut la alin. (7) [art. 7 alin. (3)].

Nu este obligatorie procedura prealabilă:

·         în cazul acţiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici;

·         în cazul cererilor celor vătămaţi prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe;

·         în cazurile prevăzute la art. 2 alin. (2), respectiv refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal şi la art. 4, respectiv în cazul excepţiei de nelegalitate a unui act administrativ unilateral cu caracter individual, ecepţie ridicată în faţa instanţelor judecătoreşti într-un proces aflat pe rol[art. 7 alin. (5)].

Plângerea prealabilă în cazul acţiunilor care au ca obiect contractele administrative are semnificaţia concilierii în cazul litigiilor comerciale, dispoziţiile din Codul de procedură civilă fiind aplicabile în mod corespunzător [art. 7 alin. (6)]. 

În acest caz, plângerea trebuie făcută în termen de 6 luni, care va începe să curgă astfel :

             - de la data încheierii contractului, în cazul litigiilor legate de încheierea lui;

- de la data modificării contractului sau, după caz, de la data refuzului cererii de modificare
făcute de către una dintre părţi, în cazul litigiilor legate de modificarea contractului;

- de la data încălcării obligaţiilor contractuale, în cazul litigiilor legate de executarea contractului;

- de la data expirării duratei contractului sau, după caz, de la data apariţiei oricărei alte
cauze care atrage stingerea obligaţiilor contractuale, în cazul litigiilor legate de încetarea contractului;

- de la data constatării caracterului interpretabil al unei clauze contractuale, în cazul litigiilor legate de interpretarea contractului.

Plângerea prealabilă în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, şi peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescripţie [art. 7 alin. (7)].
În cazul actului administrativ normativ, plângerea prealabilă poate fi formulată oricând [art. 7 alin.  (1)]





Zile libere în 2014

 

1 si 2 ianuarie [miercuri şi joi]

prima şi a doua zi de Paşti [20 aprilie (duminica), 21 aprilie (luni)]

1 mai [joi]

prima și a doua zi de Rusalii [8 iunie (duminică), 9 iunie (luni)]

Adormirea Maicii Domnului [15 august (vineri)]

30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei (duminică)

1 decembrie [luni]

prima şi a doua zi de Crăciun [25 decembrie (joi), 26 decembrie (vineri)]

Certificatul de moştenitor

Certificatul de moştenitor se eliberează de către notarul public şi cuprinde constatări referitoare la patrimoniul succesoral, numărul şi calitatea moştenitorilor şi cotele ce le revin din acest patrimoniu, precum şi alte menţiuni prevăzute de lege.

Certificatul de moştenitor face dovada calităţii de moştenitor, legal sau testamentar, precum şi dovada dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.

Cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin eliberarea certificatului de moştenitor pot cere instanţei de judecată constatarea, sau, după caz, declararea nulităţii acestuia şi stabilirea drepturilor lor, conform legii.

Asistenţă juridică drept administrativ

În această materie, cabinetul de avocat oferă consultanţă juridică, asistenţă şi reprezentare în probleme de drept administrativ şi contencios administrativ, în ceea ce priveşte relaţia clientului cu organele administrative, inclusiv actele de control ale acestora. 

Cabinetul de avocat oferă asistenţă şi consultanţă în litigii privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale sau judeţene, precum şi cele care privesc taxe, impozite, contribuţii şi accesorii ale acestora, prin redactarea şi depunerea de notificări, cereri, acţiuni, întampinări, motive de recurs, căi extraordinare de atac, etc.

***** Onorariile practicate de cabinetul nostru de avocatura sunt minimale, adaptate posibilităţilor clientului!
 

joi, 17 octombrie 2013

Clauze considerate ca fiind abuzive în virtutea Legii 193/2000




Anexă


(1) Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care:



a) dau dreptul profesionistului de a modifica unilateral clauzele contractului, fără a avea un motiv întemeiat care să fie precizat în contract.


Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor în temeiul cărora un furnizor de servicii financiare îşi rezervă dreptul de a modifica rata dobânzii plătibile de către consumator ori datorată acestuia din urmă sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fără o notificare prealabilă, dacă există o motivaţie întemeiată, în condiţiile în care profesionistul este obligat să informeze cât mai curând posibil despre aceasta celeilalte părţi contractante şi acestea din urmă au libertatea de a rezilia imediat contractul.

Prevederile acestei litere nu se opun, de asemenea, clauzelor prin care profesionistul îşi rezervă dreptul de a modifica unilateral clauzele unui contract cu durată nedeterminată, în condiţiile în care profesionistul are obligaţia de a-l informa pe consumator, printr-o notificare prealabilă transmisă în termen rezonabil, pentru ca acesta din urmă să aibă libertatea de a rezilia contractul;

b) obliga consumatorul să se supună unor condiţii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reală să ia cunoştinţă la data semnării contractului;

c) obligă consumatorul să îşi îndeplinească obligaţiile contractuale, chiar şi în situaţiile în care profesionistul nu şi le-a indeplinit pe ale sale;

d) dau dreptul profesionistului să prelungească automat un contract încheiat pentru o perioadă determinată prin acordul tacit al consumatorului, dacă perioada-limită la care acesta putea să îşi exprime opţiunea a fost insuficientă; (a se vedea cazurile abonamentelor încheiate cu companiile de telefonie mobilă, cablu, internet, etc.)

e) dau dreptul profesionistului să modifice unilateral, fără acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor şi serviciilor care urmează să fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu;

f) dau dreptul profesionistului să constate unilateral conformitatea produselor şi serviciilor furnizate cu prevederile contractuale; 

g) dau dreptul exclusiv profesionistului să interpreteze clauzele contractuale;

h) restrâng sau anulează dreptul consumatorului să pretindă despăgubiri în cazurile în care profesionistul nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale;

i) obligă consumatorul la plata unor sume disproporţionat de mari în cazul neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către acesta, comparativ cu pagubele suferite de profesionist;

j) restrâng sau anulează dreptul consumatorului de a denunţa sau de a rezilia unilateral contractul, în cazurile în care:
- profesionistul a modificat unilateral clauzele prevăzute la lit. e);
- profesionistul nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale;
- profesionistul a impus consumatorului, prin contract, clauze referitoare la plata unei sume fixe în cazul denunţării unilaterale;

k) exclud sau limitează răspunderea legală a profesionistului în cazul vătămării sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei acţiuni sau omisiuni a profesionistului privind utilizarea produselor şi serviciilor;

l) exclud dreptul consumatorului de a întreprinde o acţiune legală sau de a exercita un alt remediu legal, solicitându-i în acelaşi timp rezolvarea disputelor în special prin arbitraj;

m) permit în mod nejustificat impunerea unor restricţii în administrarea probelor evidente de care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectul unei alte părţi din contract;

n) dau dreptul profesionistului să transfere obligaţiile contractuale unei terţe persoane – agent, mandatar etc. -, fără acordul consumatorului, dacă acest transfer serveşte la reducerea garanţiilor sau a altor răspunderi faţă de consumator;

o) interzic consumatorului să compenseze o datorie către profesionist cu o creanţă pe care el ar avea-o asupra profesionistului;

p) prevăd ca preţul produselor este determinat la momentul livrării sau permit vânzătorilor de produse ori furnizorilor de servicii dreptul de a creşte preţurile, fără ca, în ambele cazuri, să acorde consumatorului dreptul de a anula contractul în cazul în care preţul final este prea mare în raport cu preţul convenit la momentul încheierii contractului.

Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor de indexare a preţurilor, atât timp cât sunt legale, cu condiţia ca metoda prin care preţurile variază să fie descrisă în mod explicit;

r) permit profesionistului obţinerea unor sume de bani de la consumator, în cazul neexecutării sau finalizării contractului de către acesta din urmă, fără a prevedea existenţa compensaţiilor în suma echivalentă şi pentru consumator, în cazul neexecutării contractului de către profesionist;

s) dau dreptul profesionistului să anuleze contractul în mod unilateral, fără să prevadă acelaşi drept şi pentru consumator;

t) dau dreptul profesionistului să înceteze contractul încheiat pentru o durată nedeterminată fără o notificare prealabilă rezonabilă, cu excepţia unor motive întemeiate.

Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor prin care furnizorul de servicii financiare îşi rezervă dreptul de a dispune în mod unilateral încetarea unui contract încheiat pe o perioadă nedeterminată şi fără o notificare prealabilă în cazul unui motiv întemeiat, cu condiţia ca furnizorul să fie obligat să informeze imediat celelalte părţi contractante.

(2) Dispoziţiile alin. (1) lit. a), p) si t) nu sunt aplicabile in cazul:

a) tranzacţiilor cu valori mobiliare, instrumentelor financiare şi altor produse sau servicii, în cazul în care preţul este legat de fluctuaţiile cotaţiei bursiere sau ale indicelui bursier ori ale unei rate de schimb pe piaţa financiară, pe care vânzătorul sau furnizorul nu le poate controla;

b) contractelor pentru cumpărarea sau vânzarea de devize, cecuri de călătorie, ordine de plată internaţionale emise în devize sau alte instrumente de plată internaţionale.


Clauzele abuzive în contractele de credit

În cazul denunţării clauzelor abuzive din contractele de credit, puteţi obţine:
  • obligarea băncii să returneze toate sumele achitate cu titlu de comision de risc/de administrare/de acordare/etc. plătite în baza convenţiei de credit şi a actului adiţional, de la data semnării, până la zi, la care se adaugă dobânda legală, şi să nu mai perceapă aceste comisioane pentru viitor;
  • să perceapă pe întreaga perioadă a derulării contractului dobânda fixă iniţială, fără a se ţine cont de actele adiţionale ulterioare sau de alte posibile modificări neprevăzute în contract;
  • să nu mai aplice actul adiţional semnat în baza OUG 50/2010 (aşa cum li s-a cerut majorităţii consumatorilor cu credite vechi);
  • să plătească daune morale pentru prejudiciile suferite.

Cabinetul noastru vă poate oferi consiliere şi asistenţă juridică atât cu privire la redactarea notificărilor către bancă pentru soluţionarea pe cale amiabilă a unui eventual litigiu, redactarea plângerii adresate Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, cât şi în ceea ce priveşte redactarea cererii de chemare în judecată şi reprezentare în faţa instanţelor de judecată, în funcţie de cazul dvs. concret, practicând onorarii minimale.

luni, 9 septembrie 2013

Ieşirea din indiviziune în noul cod civil

Partajul se poate realiza pe cale convenţională – atunci când coproprietarii se înţeleg între ei cu privire la modalitatea de realizare a partajului sau prin hotărâre judecătorească – atunci când părţile nu se înţeleg cu privire la modalitatea de împărţire a bunului comun.

În toate cazurile, fie că se realizează prin buna învoială sau prin hotărâre judecătorească, toţi coproprietarii trebuie să ia parte la împărţeală, neparticiparea tuturor fiind un caz de nulitate absolută.
 Dreptul de a cere sistarea stării de indiviziune aparţine fiecărui coproprietar; cu toate acestea, art. 673 din Noul cod civil prevede posibilitatea instanţei de a suspenda soluţionarea acţiunii de partaj pe o perioadă de cel mult un an, în situaţia în care s-ar pune problema prejudicierii grave a intereselor celorlalţi coproprietari.
În acţiunea de partaj, care este o acţiune reciprocă, oricare din coproprietari are calitate procesuală activă, acţiunea urmând a fi exercitată în contradictoriu cu toţi ceilalţi coproprietari. De asemenea, au calitate procesuală activă şi succesorii în drepturi ai coproprietarilor, fie prin acte între vii, fie pentru cauză de moarte.
Dreptul de a cere partajul, deşi este imprescriptibil sub aspect extinctiv, poate fi totuşi paralizat în situaţia în care unul dintre coproprietari a uzucapat cotele-părţi din drept ale celorlalţi coproprietari.
Una dintre modalităţile de ieşire din indiviziune este prin formarea loturilor egale. Prin această modalitate, în primul rând se va forma şi evalua masa de partajat, urmând a se proceda la alcătuirea şi atribuirea loturilor. Loturile vor fi alcătuite potrivit principiului egalităţii nu numai în valoare, dar şi în natură, dându-se fiecărui copărtaş aceeaşi cantitate de mobile, de imobile, de drepturi şi creanţe, de aceeaşi natură şi valoare.
Inegalitatea în natură a loturilor se compensează printr-o sumă de bani, numită sultă. Stabilirea sultei este admisibilă numai în caz de inegalitate a loturilor, pentru întregirea drepturilor celorlalţi copărtaşi.
Soluţia atribuirii bunului către unul dintre coproprietari are caracter subsidiar în raport de soluţia împărţelii în natură, aplicându-se atunci când bunul comun este indivizibil sau nu este comun partajabil în natură. Atribuirea bunului unui coproprietar este posibilă însă numai cu acordul expres al acestuia. De asemenea, evaluarea bunului comun este necesară întotdeauna când se aplică soluţia atribuirii bunului unui coproprietar, iar dacă părţile nu se învoiesc cu privire la valoarea bunului, instanţa va dispune efectuarea unei expertize, pentru a se stabili valoarea de circulaţie a bunului la data judecăţii.
De asemenea, o altă variantă de împarţire este modalitatea privind vânzarea bunului, aceasta fiind privită ca o modalitate subsidiară.
Potrivit prevederilor Codului civil, sistarea stării de indiviziune trebuie realizată prin împărţirea masei partajabile în loturi de bunuri, în raport cu numărul coindivizarilor şi cotele ce li se cuvin, în scopul deplinei egalităţi a părţilor sub rezerva compensării în bani a inegalităţii loturilor. Cât priveşte partajul în natură ca modalitate de sistare a indiviziunii, ori de câte ori este posibilă atribuirea în natură a bunurilor, prin formarea mai multor loturi, folosirea acestei modalităţi de partajare este obligatorie pentru instanţă, dacă părţile cer ca atribuirea să se facă în natură. În acest sens, instanţa trebuie să împartă bunurile indivize astfel încât toţi coindivizarii să primească bunuri de aceeaşi natură, dacă acest lucru este posibil, iar loturile să fie egale din punct de vedere valoric. Pe de altă parte, instanţa are obligaţia să împartă bunurile potrivit acordului de voinţă a coindivizarilor, care constituie un criteriu esenţial pentru încetarea stării de indiviziune.
Un aspect important de care trebuie să se ţină cont este că la efectuarea partajului, în aplicarea principiului egalităţii copartajanţilor, trebuie să se aibă în vedere valoarea bunului la data judecăţii, iar nu valoarea existentă în momentul naşterii stării de coproprietate.

Sursa: www.legalmagazin.ro


Asistenţă şi reprezentare juridică în materia asigurărilor




Cabinetul nostru vă oferă asistenţă juridică specializată în domeniul asigurărilor, în mai multe ramuri de activitate, după cum urmează:
 

Asistenţă şi reprezentare juridică acordată persoanelor care au suferit un prejudiciu material şi/sau moral (prin vătămare corporală, soldată sau nu cu invaliditate, deces, pagube la bunuri) atât în faţa asigurătorului de răspundere civilă a persoanelor vinovate de producerea unor accidente rutiere, cât şi în faţa instanţelor judecătoreşti competente. În aceste situaţii cabinetul nostru percepe un onorariu procentual din suma recuperată, care nu este mai mare de 20%, plătibil la momentul încasării banilor.

Asistenţă juridică la negocieri - redactarea notificărilor şi adreselor către asigurător în vederea îndeplinirii de bunăvoie a obligaţiei de despăgubire şi negocierea cu acesta a unei sume de bani cât mai avantajoase pentru clientul nostru.

Asistenţă şi reprezentare juridică acordată persoanelor fizice sau juridice asigurate în raport cu societăţile de asigurări în cazuri de neexecutare, executare necorespunzătoare sau cu întârziere a obligaţiilor izvorâte din contracte de asigurare, cât şi obţinerea de daune materiale pentru lipsa de folosinţă în cazul executării obligaţiilor de despăgubire cu tardivitate, în cazurile în care există dovezi în acest sens.

Consultanţă juridică acordată asiguraţilor/asigurătorilor cu privire la interpretarea clauzelor din poliţele de asigurare.


Asistenţă şi reprezentare juridică acordata celui prejudiciat printr-un delict civil, precum şi prin neexcutarea sau executarea defectuoasă ori tardivă a unui contract, în special în cazurile în care este incident un raport de asigurare de răspundere civilă,  de răspundere civilă auto pe teritoriul României (RCA) şi în străinătate (sistem ”Carte Verde”), de răspundere a transportatorului pentru mărfurile transportate (CMR), a autovehiculelor pentru avarii, de cheltuieli medicale, de accidente persoane sau de bunuri,

Acte necesare pentru deschiderea unui dosar de daună

   Potrivit legislaţiei în vigoare un eveniment va fi considerat un accident de circulaţie numai în cazul în care s-a petrecut pe un drum deschis circulaţiei publice. În cazul în care evenimentul s-a petrecut pe o proprietate privată sau pe drumuri închise vor fi aplicabile dispoziţiile prestabilite de administratorul proprietăţii.


Acte necesare pentru deschiderea unui dosar de daună:

- procesul verbal de accident cu autorizaţia de reparaţie în cazul pagubelor produse de un autor necunoscut;
- adeverinţă de daună în cazul furturilor;
- proces verbal de constatare sau raport de expertiză a pompierilor în cazul incendiilor;
- copie de pe asigurarea RCA a persoanei vinovate de producerea accidentului;
- copie carte de identitate;
- copie permis de conducere şi certificat de înmatriculare a conducatorului vinovat în cazul în care vehiculul nu are RCA valid în momentul producerii accidentului;
- înştiinţare sau împuternicire de daună din partea firmei;
- copii de pe certificatul de înmatriculare şi carte de identitate vehicul;
- copie de pe permisul de conducere al persoanei care doreşte recuperearea daunelor;
- copie de pe poliţa de asigurare CASCO;

În cazul constatării daunei puteţi solicita inspectorului să vă ofere informaţii legate de:  unitatea de reparare unde doreşte să vă duceţi vehiculul, condiţiile privind repararea vehiculului (precum tariful maxim pentru manoperă acceptat de compania de asigurări) respectiv detalii legate de posibilitatea de plată directă a unităţii reparatoare sau acordarea unor avansuri pentru achiziţionarea de piese de schimb.

În cazul în care apar alte avarii care nu au fost incluse în constatarea iniţială este recomandat să solicitaţi o reconstatare de către compania de asigurări, în caz contrar, aceste daune nu vor fi plătite de asigurător.


Actele necesare care vor fi înaintate companiei de asigurare:
- chitanţele fiscale şi toate facturile în varianta originală;
- cererea de despăgubire cu datele personale şi semnăturile solicitantului;
- ştampila autorizată a asiguratului;
- declaraţia de conformitate a dosarului cu asumarea de răspundere personală a declarantului;
- copie de pe actul de cesiune al despăgubirii în cazul vehiculelor cumpărate în sistem leasing.


joi, 22 august 2013

Model cerere pensie de întreţinere (formulată de copilul major)



DOMNULE PREŞEDINTE,


Subsemnata,................, cu domiciliul în ...................., în contradictoriu cu mama mea/tatăl meu,....................., cu domiciliul în ............................., formulez prezenta

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

Pentru ca prin hotărârea ce veţi pronunţa să dispuneţi:

-      Obligarea pârâtei/pârâtului la plata pensiei de întreţinere de la data introducerii acţiunii şi până la finalizarea studiilor;
-     Obligarea pârâtei la plata pensiei de întreţinere ocazionate de acest dosar.


În fapt, prin sentinţa civilă nr. ....... din data ......., pronunţată în dosarul ......... al Judecătoriei Galaţi am fost încredinţată spre creştere şi educare mamei mele, însă în urmă cu aproximativ un an am decis să mă mut la tatăl meu, urmând ca mama mea să îşi achite obligaţia legală de întreţinere. Întrucât acest lucru nu s-a întâmplat, iar nevoile mele nu pot fi asigurate doar din venitul tatălui meu, cât şi faptul că în virtutea dispoziţiilor legale, pârâta este obligată să contribuie la creşterea şi educarea mea, am fost nevoită să promovez prezenta acţiune.
În prezent sunt elevă în clasa a ..... la Colegiul Naţional ....... din ....., fapt certificat de adeverinţa x/......., anexată prezentei, iar nevoile mele au crescut, astfel că am nevoie ca mama mea să participe material la întreţinerea mea, în raport cu veniturile realizate de către aceasta, cât şi raportat la nevoile mele de creştere şi educare.
Aşadar, având în vedere faptul că pârâta nu îşi execută de bunăvoie obligaţia de întreţinere, am considerat necesar să mă adresez instanţei de judecată conform art. 530 al. 2 şi 3 din Codul Civil.
Conform art. 499 din Codul Civil, al.1 – „tatăl şi mama sunt obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională”. De asemenea, al. 3 al aceluiaşi articol vine în completarea acestuia, „părinţii sunt obligaţi să îl întreţină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani.”

Astfel, având în vedere faptul că îndeplinesc condiţiile legale necesare promovării prezentei, vă solicit admiterea acţiunii şi obligarea pârâtei la plata pensiei de întreţinere începând cu data introducerii acţiunii şi până la finalizarea studiilor şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, îmi întemeiez cererea pe disp. art. 499, art. 516, art. 524, art.  527, art. 529, art. 530 şi art. 533 din Codul Civil, art. 194, art. 451 şi art. 453 din Codul de procedură civilă.

Ca mijloace de probă, solicit încuviinţarea probei cu înscrisuri şi proba cu martori.

Solicit judecata cauzei și în lipsă, conform art. 411 Cod Procedură Civilă.

****** În cazul în care copilul este minor, cererea se face prin reprezentant legal.




***** Modelul este cu titlu exemplificativ! Fiecare cerere trebuie adaptată particularităţilor speţei! Pentru consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică, contactaţi cabinetul de avocat la datele de contact. 



Model cerere întrerupere executare pedeapsă






DOMNULE PREŞEDINTE,




   Subsemnatul ,........................, în prezent încarcerat în Penitenciarul .................................., formulez prezenta



CERERE DE ÎNTRERUPERE A EXECUTĂRII PEDEPSEI


În temeiul art. 455 alin. (1) Cod procedură penală raportat la art. 453 alin. (1) lit. a) Cod procedură penală.



       În fapt, mă aflu încarcerat în Penitenciarul ......................, în baza mandatului ..........., urmând să execut o pedeapsă de .... ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. .............., aplicată prin sentinţa penală nr. ............, definitivă prin decizia nr. ............... a Tribunalului ..........
       Solicit întreruperea executării pedepsei la care am fost condamnat, dat fiind că afecţiunile de care sufăr mă pun în imposibilitate de a suporta regimul de penitenciar.
        Vă ataşez alăturat documente medicale care atestă faptul că sufăr de ciroză, gastrită, diabet zaharat şi fibrilaţie arterială paroxistică.
         În dovedirea celor susţinute solicit efectuarea unei expertize medico-legale.
         Menţionez că nu am mai beneficiat de întreruperea executării pedepsei.


         În drept, îmi întemeiez cererea pe disp. art. 455 alin. (1) Cod procedură penală raportat la art. 453 alin. (1) lit. a) Cod procedură penală.
         Pentru motivele invocate, vă solicit să admiteţi cererea formulată şi să dispuneţi întreruperea executării pedepsei pe o perioadă de 3 luni.




DOMNULUI PREŞEDINTE AL JUDECĂTORIEI...........





***** Modelul este cu titlu exemplificativ! Fiecare cerere trebuie adaptată particularităţilor speţei! Pentru consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică, contactaţi cabinetul de avocat la datele de contact.







Model cerere liberare provizorie sub control judiciar



JUDECĂTORIA  ..............................



DOMNULE PREŞEDINTE,


Subsemnatul, ......................, cu domiciliul în ..............................., inculpat în dosarul ....................., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. .................................., arestat preventiv la data de ............., formulez prezenta

CERERE DE LIBERARE SUB CONTROL JUDICIAR


În temeiul art. 160¹- 160² Cod procedură penală.

Apreciez că sunt îndeplinite ambele cerinţe stabilite în art. 160 ind.2 al. 1 si 2 C.p.p., întrucât pe de o parte, limitele maxime de pedeapsă pentru infracţiunea de care sunt acuzat nu depăşesc 18 ani, iar pe de altă parte, nu există date din care să rezulte necesitatea de a mă împiedica să savârşesc alte infracţiuni, iar faţă de stadiul cercetării judecătoreşti, chiar aflat în libertate, nu aş mai putea zădărnici, influenţa sau altera probele dosarului sau aflarea adevărului. Precizez că la acest moment au fost audiaţi, în cursul judecăţii, toţi martorii.
Având în vedere prevederile art. 5 parag. 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, apreciez că menţinerea stării mele de arest preventiv, în contextul schimbării condiţiilor avute în vedere la luarea măsurii, menţinerea măsurii arestării poate apărea ca fiind abuzivă, raportat pe de o parte, la prezumţia de nevinovăţie iar, pe de altă parte, la caracterul excepţional al unei astfel de măsuri.
Cu privire la dispoziţiile art. 148 lit. f C.p.p. ce au stat la baza luării acestei măsuri, arăt că art. 160 ind. 2 al. 1 si 2 C.p.p. nu prevede ca impediment legal la acordarea liberării provizorii, natura infracţiunii şi ca atare, nu se poate justifica respingerea unei astfel de cereri, întrucât, pe de o parte, instanţa ar fi pusă în situaţia unei antepronunţări asupra existenţei faptei şi vinovăţiei inculpatului. Cu privire la oprobriul public, instanţa nu poate justifica menţinerea arestării preventive numai pe un argument subiectiv, necontrolabil. Reacţia opiniei publice a fost avută în vedere la luarea acestei măsuri, însă în prezent această reacţie s-a estompat.
De asemenea, solicit să se aibă în vedere că familia mea are o situaţie materială grea şi are nevoie de tot sprijinul meu, pentru susţinerea materială şi morală.
Doresc să subliniez faptul că am luat la cunoştinţă dispoziţiile legii privitoare la cazurile de revocare a liberării provizorii sub control judiciar.
În drept, îmi întemeiez cererea disp. art. 160 ind. 2 şi urm. din Codul de Procedură Penală

 
 DOMNULUI PREŞEDINTE AL JUDECĂTORIEI ..........................




***** Modelul este cu titlu exemplificativ! Fiecare cerere trebuie adaptată particularităţilor speţei! Pentru consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică, contactaţi cabinetul de avocat la datele de contact.