Modificări prevăzute de Noul Cod Civil în materia divorţului

Cele mai importante modificări în Codul Civil vizează divorţul şi consecinţele lui, de la plăti compensatorii până la pensie de întreţinere. Atunci când căsnicia este desfăcută din "culpa exclusivă" a unuia dintre soţi, partenerul "nevinovat" poate cere despăgubiri în instanţă. Printre motivele divorţului din culpă exclusivă se număra infidelitatea, violenţa, consumul în exces de băuturi alcoolice şi părăsirea domiciliului. (art. 388 Noul Cod Civil)

În cazul căsătoriilor mai lungi de 20 de ani, la divorţ, oricare dintre parteneri poate cere plăţi compensatorii, pentru prejudiciul suferit. Soţul care cere plăţi compensatorii nu poate însă cere şi pensie de întreţinere.(art. 390 Noul cod Civil)

La stabilirea prestaţiei compensatorii se va ţine cont de resursele financiare ale celui care o solicită, dar şi de mijloacele celuilalt în momentul divorţului, de efectele pe care le are sau le va avea lichidarea regimului matrimonial, precum şi de orice alte împrejurări previzibile de natură să le modifice, cum ar fi vârsta şi starea de sănătate a soţilor, contribuţia la creşterea copiilor minori pe care a avut-o şi urmează să o aibă fiecare soţ, pregătirea profesională, posibilitatea de a desfăşura o activitate producătoare de venituri şi altele asemenea. (art. 391 Noul Cod Civil) 

Despăgubirile în caz de divorţ pot lua forma plăţilor în bani, rentă viageră sau uzufructul asupra unor bunuri mobile şi imobile ale soţului care poartă "culpa exclusivă" pentru încheierea căsniciei.(art. 392 Noul Cod Civil)

Partajul

Odată cu cererea de divorţ, se poate cere şi partajarea bunurilor dobândite de soţi în timpul căsătoriei. De asemenea, cererea de partaj poate fi introdusă şi după pronunţarea definitivă şi irevocabilă a divorţului, oricând, fără a fi necesar faptul de a fi introdusă într-un anumit termen, fiind o acţiune imprescriptibilă.

 În cazul în care soţii nu se învoiesc asupra împărţirii bunurilor comune, va hotărî instanţa de judecată. Codul Familiei introduce prezumţia că orice bun dobândit în timpul căsătoriei, de oricare dintre soţi, devine bun comun care va fi partajat 50% - 50%. Nu se supun masei partajabile bunurile proprii ale soţilor. Soţul care consideră că i se cuvine o cotă mai mare de 50%, va trebui să probeze acest lucru.

Acte necesare pentru introducerea acţiunii de partaj:

cerere de chemare în judecată

acte doveditoare privind proprietatea bunurilor

dovadă achitare taxă de timbru judiciar + timbru judiciar

Taxa de timbru în cazul partajului este de 3% din valoarea masei partajabile.

Contravenţii prevăzute de Noul Cod al Muncii

Art. 276

(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează astfel următoarele fapte:

a) nerespectarea dispoziţiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut pe ţară, cu amendă de la 300 lei la 2.000 lei;

b) încălcarea de către angajator a prevederilor art. 34 alin. (5), cu amenda de la 300 lei la 1.000 lei;

c) împiedicarea sau obligarea, prin ameninţări ori prin violenţe, a unui salariat sau a unui grup de salariaţi să participe la grevă ori să muncească în timpul grevei, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;

d) stipularea în contractul individual de muncă a unor clauze contrare dispoziţiilor legale, cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei;

e) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;

e1) prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă, cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei;

f) incalcarea de catre angajator a prevederilor art. 134 si 137, cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei;

g) incalcarea obligatiei prevazute la art. 135, cu amenda de la 5.000 lei la 20.000 lei;

h) nerespectarea dispozitiilor privind munca suplimentara, cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei;

i) nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului saptamanal, cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei;

j) neacordarea indemnizaţiei prevăzute la art. 53 alin. (1), în cazul în care angajatorul îşi întrerupe temporar activitatea cu menţinerea raporturilor de muncă, cu amendă de la 1.500 lei la 5.000 lei;

k) încălcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;

l) încălcarea de către angajator a obligaţiei prevăzute la art. 27 şi 116, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;

m) nerespectarea prevederilor legale privind înregistrarea de către angajator a demisiei, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;

n) încălcarea de către agentul de muncă temporară a obligaţiei prevăzute la art. 1001, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 lei;

o) încălcarea prevederilor art. 16 alin. (3), cu amendă de la 1.500 lei la 2.000 lei.

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către inspectorii de muncă.

(3) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) li se aplică dispoziţiile legislaţiei în vigoare.

Plângerea contravenţională

Argumente utile în motivarea unei plângeri contravenţionale:

Deşi legislaţia internă, respectiv O.G. 2/2001, nu prevede obligaţia pentru agentul constatator de a indica probe în dovedirea faptei, practica Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) este constantă în a considera contravenţiile din dreptul intern român ca fiind „infracţiuni”.

În aceste condiţii, proba celor imputate se face după regulile din procedura penală, cel acuzat (respectiv contravenientul) beneficiind de prezumţia de nevinovăţie, prezumţie care poate fi răsturnată doar prin administrarea de probe clare şi concludente.

În acestă privinţă s-a pronunţat şi Curtea Europeană în cauza Anghel contra României, motivându-se că procedura în materie contravenţională este asimilată procedurii penale, iar stabilirea vinovăţiei doar pe baza afirmaţiilor agentului constatator cuprinse în Procesul Verbal, încalcă dreptul la un proces echitabil, drept fundamental cuprins în art. 6 alin. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Potrivit art. 20 alin 2 din Constituţia României, reglementările internaţionale au prioritate în faţa legislaţiei naţionale.

Având în vedere aceste aspecte, solicitaţi prin plângere ca agentul constatator să aducă probe pentru dovedirea celor reţinute în procesul verbal de constatare a contravenţiei. (planşe foto, materiale video şi orice alt mijloc de probă ce ar putea fi considerat util)



Plângerea contravenţională se timbrează cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 de lei!



 ***** Onorariile practicate de cabinetul nostru de avocatura sunt minimale, adaptate posibilităţilor clientului!

Asistenţa juridică în cadrul urmăririi penale

Asistenţa juridică este una dintre cele mai importante componente ale dreptului de apărare al părţilor, alături de posibilitatea acestora de a-şi asigura personal apărarea şi de obligaţia organelor judiciare de a avea în vedere, din oficiu, toate aspectele care sunt în favoarea părţilor, iar reglementarea ei în Constituţie, în Codul de procedură penală, în Legea nr.92/1992 şi în Legea nr.51/1995 constituie o garanţie a exercitării acestui drept fundamental.
Asistenţa juridică în procesul penal reprezintă activitatea complexă desfăşurată în condiţiile legii, de apărător pentru promovarea şi apărarea intereselor procesuale legitime ale învinuitului sau inculpatului în procesul penal.

Conform art. 171 Cod Procedură Penală:

(1) Învinuitul sau inculpatul are dreptul să fie asistat de apărator în tot cursul urmăririi penale şi al judecăţii, iar organele judiciare sunt obligate să-i aducă la cunoştinţă acest drept.

(2) Asistenţa juridică este obligatorie când învinuitul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical educativ, când este reţinut sau arestat chiar în altă cauză, când faţă de acesta a fost dispusă măsura de siguranţă a internării medicale sau obligarea la tratament medical chiar în altă cauză ori când organul de urmărire penală sau instanţa apreciază că învinuitul ori inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.

(3) În cursul judecăţii, asistenţa juridică este obligatorie şi în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.

(4) Când asistenţa juridică este obligatorie, dacă învinuitul sau inculpatul nu şi-a ales un apărător, se iau măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu.

(4 ind. 1) Când asistenţa juridică este obligatorie, dacă apărătorul ales nu se prezintă nejustificat la data stabilită pentru efectuarea unui act de urmărire penală sau la termenul de judecată fixat şi nici nu asigură substituirea, pleacă sau refuză să efectueze apărarea, organul judiciar ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu care să-l înlocuiască, acordându-i timpul necesar pentru pregătirea apărării. În cursul judecăţii, după începerea dezbaterilor, când asistenţa juridică este obligatorie, dacă apărătorul ales lipseşte, nejustificat, la termenul de judecată şi nu asigură substituirea, instanţa ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu care să-l înlocuiască, acordând un termen de minimum 3 zile pentru pregătirea apărării.

(5) Delegaţia apărătorului desemnat din oficiu încetează la prezentarea apărătorului ales.

(6) Dacă la judecarea cauzei apărătorul lipseşte şi nu poate fi înlocuit în condiţiile alin. 4 ind. 1, cauza se amână.

Recuperare taxă de poluare - Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

   Taxa de poluare care trebuie achitată la prima înmatriculare în România a autovehiculelor second-hand cumpărate din alte state membre are ca efect descurajarea importului în România de maşini second-hand cumpărate din alte state membre, potrivit deciziei Curţii de Justiţie a UE. Curtea a constatat că "regimul de impozitare instituit prin reglementarea română nu face vreo deosebire nici între vehicule în funcţie de provenienţa lor, nici între proprietarii acestor vehicule, în funcţie de cetăţenia sau naţionalitatea lor". Astfel, taxa este datorată independent de cetăţenia sau naţionalitatea proprietarului vehiculului, de statul membru în care acest vehicul a fost produs şi de faptul că vehiculul a fost cumpărat de pe piaţa naţională sau importat. Cu toate acestea, chiar dacă nu sunt întrunite condiţiile unei discriminări directe, un impozit intern poate fi indirect discriminatoriu din cauza efectelor sale, potrivit CJUE.

    În consecinţă, Curtea apreciază că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulaţie, în statul membru menţionat, a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeaşi vechime şi aceeaşi uzură de pe piaţa naţională.

    Taxa de poluare instituită prin reglementarea română este contrară dreptului Uniunii, iar efectul său este să descurajeze importul şi punerea în circulaţie a vehiculelor de ocazie cumpărate în alte state membre, a decis Curtea de Justiţie al UE.

Astfel că persoanele fizice sau juridice care au plătit această taxă pot cere acum restituirea ei în instanţă, în baza deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Model cerere de preschimbare termen

DOMNULE PREŞEDINTE,

Subsemnatul(a), ______________, domiciliat(ă) în ________, Jud. ________, Str. _______, Nr.___, Etajul ___, Apart.___, în calitate de ______ (calitatea procesuală pe care o aveţi - ex. Reclamant/ă) în dosarul ce formează obiectul cauzei nr.________, aflat pe rolul ______(instanţa - Ex. Judecătoriei Galaţi) cu termen de judecată la data de________ , formulez

CERERE DE PRESCHIMBARE A TERMENULUI DE JUDECATĂ

având în vedere faptul că____________________(motivele pentru care solicitaţi preschimbarea termenului de judecată) vă rugăm să dispuneți fixarea unui alt termen de judecată în conformitate cu art. 153 C.pr.civ.





DATA,                                                                                                             SEMNĂTURA,

DOMNULUI PREŞEDINTE AL_________________________ (instanţa pe rolul căreia se află dosarul- Ex. Judecătoriei Galaţi)